Falco Cherrug - Campania continua

Daca la sfarsitul lunii martie 2012, Societatea Ornitologica Romana (SOR) sprijinita de CN Transelectrica SA - Sucursala de Transport Constanta a amplasat 3 cuiburi artificiale pe stalpi de inalta tensiune pentru cea mai rara si periclitata specie care cuibareste la noi - Soimul dunarean, pe parcursul lunii iunie au mai fost amplasate inca 8 cuiburi artificiale, iar in Noiembrie inca 8 opt cuiburi ajungand la un total de 19 cuiburi artificiale amplasate anul acesta in Dobrogea.

Stalpii de inalta tensiune ofera un loc folosit de mai multe specii de pasari pentru cuibarit. Acest lucru se explica prin lipsa locurilor naturale de cuibarit, cum ar fi stancariile, copacii inalti si solitari sau padurile mature. Zonele agricole intinse nu au pe margine arbori inalti sau perdele de copaci, singurele obiecte inalte si lipsite de deranj fiind stalpii ce sustin liniile electrice.

Cele mai frecvente specii care-si  instaleaza cuibul pe stalpi de inalta tensiune sunt corvidele. Dintre acestea cioara griva este probabil cea mai frecventa, insa in zonele de raspandire si corbul, dar si sorecarul mare gasesc locuri propice pentru cuibarit pe stalpi de electricitate. Din Dobrogea lipsesc cuiburile de corbi de pe stalpii ce sustin liniile de inalta tensiune, aici cioara griva este specia principala care conduce lista de constructie de cuiburi mai mari pe stalpi, cuiburi ce pot fi ocupate ulterior de falconide. Tot aici gasim sorecarul mare, pentru care, aparent, stalpii reprezinta principalul loc de cuibarit. Am enumerat aceste specii in functie de importanta sau probabilitatea ca aceste cuiburi sa fie folosite ulterior pentru cuibarit pentru soimul dunarean, lista fiind incompleta daca nu am adauga vrabia negricioasa, care are colonii serioase pe acesti stalpi, care insa nu pot fi ocupate de catre specii de talie mai mare.

Prima tentativa de cuibarit al soimului dunarean in Dobrogea pe stalpi de inalta tensiune a fost evidentiata in aceasta primavara de catre colegii de la Grupul Milvus, care au si identificat un posibil cuib, ce ulterior a fost parasit din cauza deranjului excesiv. Aici se construiesc turbine eoliene, constructii ce au schimbat in totalitate Dobrogea asa cum o stiam noi si au indexat si vor indexa in continuare facturile de energie electrica.

Cercetarile noastre ulterioare ne-au condus la concluzia ca potentialele cuiburi de soim dunarean ar putea fi amplasate numai in apropierea cuiburilor parasite de ciori sau de sorecari, care insa sunt destul de mici pentru o pasare de asemenea talie si deosebit de subrede pentru a tine o familie de soimi cu 3-4 pui. Pentru a preintampina un eveniment nefericit de pierdere a pontei (sau a caderii puilor sau a oualor din cuibul de cioara) in zilele dupa ce am aflat vestea ne-am hotarat sa amplasam cuiburi artificiale in zonele unde soimii au fost semnalati.

Intrucat aveam un singur cuib de metal primit de la colegii din Ungaria, iar numarul perechilor posibil cuibaritoare, dupa cum am evaluat noi, era mai mare, a fost necesara construirea unor platforme de cuibarit pentru soimi. Aceste platforme sunt de fapt niste tavi cu margini mai inalte, din lemn, care sunt construite astfel incat sa permita apei sa se scurga din ele, iar ca si material de cuib s-au folosit pietricele de rau. Cuiburile au fost construite cu ajutorul a doi reputati ornitologi, Szombath Zoltán si Szabó József sen., care nu numai ca ne-au pus la dispozitie materialele necesare, dar au contribuit enorm de mult si la construirea propriu-zisa a cuiburilor artificiale.

De indata ce au fost construite cuiburile, le-am si transportat in Dobrogea. Cele doua cuiburi artificiale din lemn si cutia de aluminiu au fost amplasate in apropierea locurilor unde perechile au fost observate, in speranta ca acestea le vor ocupa. O satisfactie minora a adus faptul ca toate cele trei cuiburi au fost ocupate de catre vanturei.

Munca de amplasare a cuiburilor a fost foarte grea, anevoioasa, fiind deosebit de frig in data de 27 martie cand s-a ajuns la amplasarea acestora. Dupa aceasta actiune ad-hoc, s-au comandat cuiburi din aluminiu, iar restul de 17 cuiburi sunt construite dupa modelul experimentat in Ungaria, unde populatia de soim a ajuns la peste 100 de perechi cuibaritoare, gratie ocrotirii continue prin toate mijloacele disponibile.

Nu putem sa nu amintim echipa de la CN Transelectrica SA - Sucursala de Transport Constanta - Centru de exploatare Tulcea, formatia LEA alcatuita din domnii maistru Semetula Sebat, electrician Lupoaica Vasile si Chirila Ioan, cei care efectiv au amplasat cuiburile artificiale, si celor care ne-au oferit ajutorul neconditionat: dl. Director Teodor Stoenescu si dl. Director Marian Vaju.

Soimii dunareni nu isi construiesc cuib, ocupand de obicei cuiburile altor pasari - acvile, corbi, codalbi, uneori berze albe, starci si cormorani. De aceea, una dintre metodele cele mai eficiente, experimentata cu succes in Ungaria si in Slovacia, pentru stimularea acestei pasari sa cuibareasca intr-o zona pe care o frecventeaza pentru hranire (in migratie sau in perioada de iernare), este amplasarea unor cuiburi artificiale. Cuiburile artificiale sunt de fapt cutii din metal sau din lemn si au fost amplasate pe stalpi de inalta tensiune care strabat stepa dobrogeana, deoarece soimul dunarean prefera cuiburile care ofera o vizibilitate buna asupra teritoriului lor si care au locuri favorabile pentru hranire in apropiere.

Soimul dunarean este o pasare rapitoare de dimensiuni medii si culoare preponderent maronie. Lungimea corpului variaza intre 45-55 cm si anvergura aripilor este de 105-130 cm. Masculii cantaresc 730-990 de grame, femelele 970-1300 de grame. Este o specie amenintata la nivel global, populatia europeana fiind estimata la aproximativ 450 de perechi. Cele mai multe perechi de soim dunarean cuibaresc in Ungaria, Slovacia si Cehia unde populatia este relativ stabila. In Romania cuibaresc extrem de putine perechi - intre 5 si 10 perechi in ultimii 20 de ani, in prezent fiind cunoscute 3 cuiburi active in vestul si in estul tarii, iar in Dobrogea cunoastem o singura pereche care a cuibarit cu succes. Cu toate acestea locurile favorabile sunt inca prezente, specia preferand silvostepele, stepele si pasunile cu popandai.

Este necesara amplasarea cuiburilor pe suporturi artificiale, cum ar fi stalpi de inalta tensiune, deoarece numai exista copaci inalti si solitari pe terenurile agricole, pasuni – locurile istorice  de cuibarit, iar stancariile sunt mult prea frecventate de turisti, deranjul fiind mult prea mare pe tot parcursul anului.

„Actiunea de amplasare a cuiburilor artificiale face parte din proiectul „Conservarea soimului dunarean in nord-estul Bulgariei, Ungaria, Romania si Slovacia”, un proiect multinational, cu finantare europeana (prin programul LIFE+ Nature, linia de finantare a Uniunii Europene dedicata conservarii naturii, iar in Romania este implementat de SOR, in parteneriat cu Asociatia pentru Protectia Pasarilor si a Naturii „Grupul Milvus”), importanta protectiei si conservarii speciei fiind recunoscuta si la nivelul UE. Este foarte importanta pentru noi aceasta colaborare cu Transelectrica, cu ajutorul carora speram sa readucem in anii urmatori aceasta pasare deosebit de rara si importanta pentru echilibrul ecologic deosebit fragil al tarii”, a declarat Dan Hulea, Directorul Executiv al Societatii Ornitologice Romane.

József Szabó

Societatea Ornitologica Romana © 2011-2013
Sucursale
Implica-te!
  • Vino alaturi de noi si doneaza pentru protejarea speciilor de pasari din Romania!
  • MembriDevino membru SOR ca sa te poti implica mai direct in toate actiunile noastre comune.
  • VoluntariAlatura-te eforturilor noastre de a face lucrurile mai bune si mai bine!