Conferința internațională „Bird Numbers 2025” a reunit experți din întreaga Europă, printre care și reprezentanți ai Societății Ornitologice Române 
Școli Prietenoase cu Natura – sezon de primăvară în curtea școlii 
1 Aprilie. Glume bune cu păsări și păsărici 
Sibiul a fost o gazdă primitoare pentru cea de-a XV-a Întâlnire de Monitoring 
Primiți cu Competiția? 
15 modele de hoteluri de insecte pentru o grădină prietenoasă cu natura 
Scorușul de munte 
În 27 februarie e sărbătorită Ziua mondială a organizațiilor non-guvernamentale 
Iedera 
Șopârla de nisip. Probabil cea mai rapidă șopârlă de la noi 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Mic determinator de plante 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și glasurile lor 
Insignă orhidee albină 
Insignă șoim dunărean 
Insignă lăcustar 
Insignă sfrâncioc roșiatic 
Insignă râs model 2 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Sacoșă bujor 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic Știați?
Șopârla de nisip. Probabil cea mai rapidă șopârlă de la noi
18 decembrie 2024
Herpetologul Ion E. Fuhn scria despre acest animal că „Aleargă foarte rapid, astfel încât imaginea […] nu are timp să se formeze pe retină”. Șopârla de nisip (Eremias arguta) este o șopârlă relativ mică, de culoare cafeniu deschis, ca nisipul, cu șiruri longitudinale de pete albe tivite cu negru sau dungi longitudinale albe pe corp.
După cum sugerează și numele, această șopârlă este adaptată la zonele aride, având un areal larg – din Vestul Chinei și Mongoliei, în est, și până în România, unde se află limita vestică a răspândirii. La noi în țară este prezentă pe litoral și pe dune de nisip, îndeosebi din zona Dobrogei, spre exemplu Letea, Caraorman, Sfântu Gheorghe. O situație aparte este în județul Galați, unde, la Hanu Conachi, populația s-a micșorat treptat din cauza pierderii habitatului. Pentru o perioadă de aproape 40 de ani se considera dispărută din zonă, până în 2007, când Iulian Gherghel, Alexandru Strugariu și Teodor Glavan au confirmat prezența unui fragment din populație, care încă mai rezistă aici.
Șopârla de nisip își sapă galerii la baza tufelor cu ajutorul unor solzi modificați de la nivelul degetelor. Este un alergător foarte eficient: spre deosebire de celelalte șopârle din țara noastră, aceasta aleargă fără ca abdomenul său să atingă solul. Acest lucru o face surprinzător de rapidă, tu ca observator nevăzând o șopârlă care aleargă, ci doar o umbră care se deplasează cu viteză mare, de parcă o pasăre a trecut rapid în zbor și îi vezi umbra pe pământ. Abia în momentul în care animalul se oprește pentru o secundă, realizezi ce ai în față.
Șopârlele, fiind vulnerabile la atacurile păsărilor de pradă și nu numai, evită pe cât posibil să stea în zone deschise și aleargă pentru a se întoarce la adăpostul tufelor dese, de multe ori cu spini, ce le protejează de prădători. Dacă nu se pot ascunde în vegetație, acestea se pot îngropa în nisip cu viteză mare și la adâncime. În cazul în care atacatorul decide să sape în căutarea prăzii, cel mai probabil nu va găsi nimic, întrucât această șopârlă se deplasează pe sub nisip cu mare ușurință, fără să iasă la suprafață.
La rândul ei, șopârla de nisip este și ea un prădător de temut, însă… la un nivel mai mic. Se hrănește cu insecte, păienjeni și alte nevertebrate. Împerecherea are loc primăvara, iar ouăle sunt depuse la începutul lunii iulie. Ca orice reptilă din zona noastră, iarna o petrece hibernând.
Din păcate, șopârla de nisip este amenințată de activitățile umane care cauzează pierderea habitatului. În cazul rezervației de la Hanu Conachi, cea mai mare parte din habitat a fost acoperită de salcâm, care este o specie invazivă alohtonă, ce modifică mediul acolo unde se instalează. De asemenea, agricultura și amenajarea plajelor afectează puternic specia. În literatura de specialitate se vorbește despre o populație de Eremias arguta la Mamaia, însă astăzi aceasta nu mai există.
Șopârla de nisip este protejată de lege, fiind specie de interes național (inclusă în Anexa 4B a OUG 57/2007) și în Cartea roșie a vertebratelor din România. Este necesar să cunoaștem aceste animale ce trăiesc alături de noi și să facem tot posibilul să le protejăm pe ele și habitatul lor pentru viitor.
Autor: Cătălin Petreanu, student biologie, membru și voluntar SOR
Noutati
1 Aprilie. Glume bune cu păsări și păsărici
Tuturor ne plac glumele bune. Unora și păsările. Altora și voluntariatul. Dar lui Vasile îi plac toate trei. Iar pentru azi, de 1 Aprilie - Ziua Păsărilor, a scris voluntar, din dragoste pentru ele, un articol plin nu doar de glume bune, dar și de caricaturi grozave. Evident, despre păsări și păsărari amatori, așa cum este el.
Proiecte
Euro Bird Portal
EuroBirdPortal (EBP) este o inițiativă a EBCC, un portal care agregă în timp real datele observaționale de păsări din Europa. Proiectul își propune să aducă împreună datele încărcate zilnic în diverse portaluri, de mii de observatori din toate țările europene. În portal pot fi vizualizate datele agregate săptămânal, pentru perioada în curs, dar și datele […]
