Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Rolul SOR în scăderea cotelor de vânătoare la păsări
18 mai 2017
Societatea Ornitologică Română (SOR) și Coaliția Natura 2000 apreciază reducerea cotelor de vânătoare la 13 specii de păsări sălbatice, conform unei metodologii provizorii propuse de noi. Povestea cotelor de vânătoare este însă una mult mai complexă decât cifrele seci anunțate de Ministerul Apelor și Pădurilor, pe 17 mai 2017.
Era încă zăpadă în România când Ministerul Mediului ne-a solicitat să ne consultăm cu AGVPS și împreună să venim cu o soluție pentru a nu mai exista „un scandal al cotelor de vânătoare”. SOR a participat la întâlnirile de lucru, unde s-a agreat cu vânătorii că încă nu avem în România o metodologie clară, dar că putem pune la punct una provizorie. Cotele de vânătoare ar fi urmat să țină cont de 4 mari criterii:
1. Statutul IUCN (dacă specia este pe cale de dispariție sau nu)
2. Trendul IUCN (dacă populația unei specii este în declin sau în creștere)
3. Interesul cinegetic (analiza datelor din anii precedenți: cote propuse și cote realizate)
4. Scorul de confuzie (medie a confuziilor dintre specii pe teren, când unele specii sunt confundate cu altele și împușcate).
IUCN este Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, organism care elaborează Lista Roșie, listă care arată ce specii sunt sau nu pe cale de dispariție.
În urma discuțiilor cu reprezentanții AGVPS, s-a stabilit că primele două criterii (cele IUCN) sunt cele mai importante și vor conta câte 30% în luarea unei decizii, iar următoarele două criterii au doar 20% din decizia finală. În urma acestor calcule, a informațiilor furnizate de AGVPS cu privire la interes și scor de confuzie, în urma analizei cotelor propuse și a cotelor realizate în perioada 2011-2016 – se impuneau 13 reduceri de cote.
SOR a cerut, astfel, scăderea cu 100% a cotelor de vânătoare pentru 4 specii: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, turturica și rața cu cap castaniu – specii care se află în real pericol. Aceleași calcule au dus la cererea SOR de a scădea cu 50% cotele pentru încă nouă specii: rața fluierătoare, gârlița mare, rața sulițar, rața lingurar, sturzul de vâsc, rața cu cap negru, becațina comună, becațină mica și rața sunătoare. În ciuda faptului că aceste cote sunt flexibile, se pot mări dacă o populație își revine, din acel moment – AGVPS a refuzat să mai discute cotele cu biologii SOR.
Următorul pas a fost ca Ministerul Apelor și Pădurilor să publice ordinul de ministru, dar fără a mai publica și cotele de vânătoare. În urma presiunilor SOR, cotele au fost dezvăluite: erau mai mari decât anul trecut, fără a ține cont de metodologia provizorie agreată de biologi și vânători, fără a le menține măcar la același nivel.
A urmat o întâlnire între biologi, vânători și reprezentanți ai Ministerul Apelor și Pădurilor, unde SOR și-a menținut cerințele de scădere a cotelor. Ministerul Apelor și Pădurilor a aprobat la această întâlnire scăderi pe toată linia. În primul rând, s-a aprobat menținerea cotelor pentru mai toate speciile la nivelul din 2016, mai puțin la cele 13 specii cu probleme populaționale. La acestea, cotele scad. Cele mai vulnerabile 4 specii, pentru care noi am cerut cotă 0, se vor vâna – dar cotele scad cu 20% față de anul trecut. La celelalte 9 specii cu probleme, unde SOR a cerut scăderea cu 50% a cotelor, s-a aprobat doar o scădere cu 10%. Aceste scăderi, cumulate pe o perioadă de cinci ani, vor duce la atingerea cerințelor noastre.
Societatea Ornitologică Română a insistat ca Ministerul Apelor și Pădurilor să reducă cotele de vânătoare, ceea ce s-a și întâmplat, chiar dacă nu există încă un acord scris pentru aceste scăderi.
În paralel, asteptăm anunțarea constituirii unui grup pe vânătoare și invitarea instituțiilor și a organizațiilor care pot elabora o metodologie care să fie implementată pe termen lung. De asemenea, considerăm că este urgentă elaborarea unei strategii naționale cinegetice, care să fie sincronizată cu strategia de Biodiversitate.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
