Share

Rolul SOR în scăderea cotelor de vânătoare la păsări

Societatea Ornitologică Română (SOR) și Coaliția Natura 2000 apreciază reducerea cotelor de vânătoare la 13 specii de păsări sălbatice, conform unei metodologii provizorii propuse de noi. Povestea cotelor de vânătoare este însă una mult mai complexă decât cifrele seci anunțate de Ministerul Apelor și Pădurilor, pe 17 mai 2017.

Era încă zăpadă în România când Ministerul Mediului ne-a solicitat să ne consultăm cu AGVPS și împreună să venim cu o soluție pentru a nu mai exista „un scandal al cotelor de vânătoare”. SOR a participat la întâlnirile de lucru, unde s-a agreat cu vânătorii că încă nu avem în România o metodologie clară, dar că putem pune la punct una provizorie. Cotele de vânătoare ar fi urmat să țină cont de 4 mari criterii:

1.  Statutul IUCN (dacă specia este pe cale de dispariție sau nu)

2. Trendul IUCN (dacă populația unei specii este în declin sau în creștere)

3. Interesul cinegetic (analiza datelor din anii precedenți: cote propuse și cote realizate)

4. Scorul de confuzie (medie a confuziilor dintre specii pe teren, când unele specii sunt confundate cu altele și împușcate). 

IUCN este Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, organism care elaborează Lista Roșie, listă care arată ce specii sunt sau nu pe cale de dispariție. 

În urma discuțiilor cu reprezentanții AGVPS, s-a stabilit că primele două criterii (cele IUCN) sunt cele mai importante și vor conta câte 30% în luarea unei decizii, iar următoarele două criterii au doar 20% din decizia finală. În urma acestor calcule, a informațiilor furnizate de AGVPS cu privire la interes și scor de confuzie, în urma analizei cotelor propuse și a cotelor realizate în perioada 2011-2016 – se impuneau 13 reduceri de cote. 

SOR a cerut, astfel, scăderea cu 100% a cotelor de vânătoare pentru 4 specii: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, turturica și rața cu cap castaniu – specii care se află în real pericol. Aceleași calcule au dus la cererea SOR de a scădea cu 50% cotele pentru încă nouă specii: rața fluierătoare, gârlița mare, rața sulițar, rața lingurar, sturzul de vâsc, rața cu cap negru, becațina comună, becațină mica și rața sunătoare. În ciuda faptului că aceste cote sunt flexibile, se pot mări dacă o populație își revine, din acel moment – AGVPS a refuzat să mai discute cotele cu biologii SOR.

Următorul pas a fost ca Ministerul Apelor și Pădurilor să publice ordinul de ministru, dar fără a mai publica și cotele de vânătoare. În urma presiunilor SOR, cotele au fost dezvăluite: erau mai mari decât anul trecut, fără a ține cont de metodologia provizorie agreată de biologi și vânători, fără a le menține măcar la același nivel. 

A urmat o întâlnire între biologi, vânători și reprezentanți ai Ministerul Apelor și Pădurilor, unde SOR și-a menținut cerințele de scădere a cotelor. Ministerul Apelor și Pădurilor a aprobat la această întâlnire scăderi pe toată linia. În primul rând, s-a aprobat menținerea cotelor pentru mai toate speciile la nivelul din 2016, mai puțin la cele 13 specii cu probleme populaționale. La acestea, cotele scad. Cele mai vulnerabile 4 specii, pentru care noi am cerut cotă 0, se vor vâna – dar cotele scad cu 20% față de anul trecut. La celelalte 9 specii cu probleme, unde SOR a cerut scăderea cu 50% a cotelor, s-a aprobat doar o scădere cu 10%. Aceste scăderi, cumulate pe o perioadă de cinci ani, vor duce la atingerea cerințelor noastre. 

Societatea Ornitologică Română a insistat ca Ministerul Apelor și Pădurilor să reducă cotele de vânătoare, ceea ce s-a și întâmplat, chiar dacă nu există încă un acord scris pentru aceste scăderi.

În paralel, asteptăm anunțarea constituirii unui grup pe vânătoare și invitarea instituțiilor și a organizațiilor care pot elabora o metodologie care să fie implementată pe termen lung. De asemenea, considerăm că este urgentă elaborarea unei strategii naționale cinegetice, care să fie sincronizată cu strategia de Biodiversitate.

Dacă ți-a plăcut, distribuie