Lectie de biodiversitate la Stepa Saraiu-Horea

La prima vedere, Stepa Saraiu-Horea nu are nimic spectaculos. Ochiul neavizat nu va găsi aici niciun loc propice pentru încins un grătar, nici prea multă umbră.

Te afli în stepă, iar regiunea stepică este specială fie și numai prin suprafața redusă pe care o ocupă pe teritoriul UE: mai puțin de 1%. În acest context, România devine și ea specială: este singura țară membră UE care găzduiește acest tip de habitat. Regiunea Stepică cuprinde întreaga regiune estică a României de dincolo de Dunăre, cunoscută sub numele de Dobrogea.

Stepa, un ecosistem complex

Când descoperi peisajul de stepă, îți dai seama însă că te afli în fața unui habitat unic, cel puțin prin prisma speciilor de floră și faună prezente aici. Îți vor atrage cu siguranță atenția pereții de lut în care cuibărește una dintre cele mai exotice păsări de la noi, prigoria (Merops apiaster). Șoimul dunărean (Falco cherrug) – specie rară, aflată în pericol de dispariție – își găsește, de asemenea, loc de hrană în ierburile stepice de la Saraiu.

Stepa are caracteristici regionale specifice, cum ar fi climatul său continental și câmpiile joase, lipsa apei și vânturile puternice și uscate, care toate influențează biodiversitatea zonei. Tocmai de aceea, SOR a demarat un proiect de întocmire a Planului de Management pentru această zonă.

„Echipele noastre de biologi studiază în amănunt diversitatea de specii din Stepa Saraiu-Horea. Și nu numai atât: încercăm să stabilim modul în care acestea depind unele de altele. Pentru că fără o înțelegere ecologică a situației din teren, nu putem avea la final un plan de management echilibrat”, spune responsabilul local al proiectului, biologul Sebastian Bugariu.

Ce presupune acest studiu? Complexitatea ecosistemului, de la speciile „de pe sol” (floră, reptile, amfibieni, mamifere) și până la păsările care cuibăresc sau se hrănesc aici, toate trăiesc într-o interdependență totală. Ele sunt influențate de prezența sau de absența celorlalte și, mai ales, de activitățile pe care omul le desfășoară în zonă. Printre cele mai intensive activități sunt agricultura și pășunatul. Făcute iresponsabil, acestea pot periclita și chiar distruge habitatul, pot duce la dispariția anumitor specii sau la înmulțirea necontrolată a altora.

Flora de stepă, unică prin diversitate

Flora de stepă reprezintă, în țara noastră, mai mult de 50% din flora României. Deși vorbim de o întindere aridă, în care arborii ocupă foarte puțin loc, Stepa Saraiu-Horea este spectaculoasă din perspectiva speciilor de plante prezente aici. Vegetația este compusă în special din plante graminee, plante cu rizomi, tufișuri și plante spinoase.

Dintre ierburile stepei, o apariție tipică este genul Stipa, cu peste 300 de sub-specii. „Am reușit să găsim în ieșirile noastre câteva specii rare, specifice stepelor ponto-sarmatice, care efectiv mai supraviețuiesc în doar câteva exemplare izolate” - povestește biologul Matis Attila: miruță (Anchusa stylosa), ceapa-ciorii (Gagea bohemica), scânteiuţă (Gagea reticulata), lipici (Lappula marginata), ciulin (Carduus uncinatus), brândușe  (Colchicum fominii), rogoz (Carex supina).

Reptilele și amfibienii în prim-plan

Seara, șirurile de apă sunt animate de corurile de brotăcei (Hyla arborea) și broaște râioase verzi (Bufo viridis). Iar ariditatea zonei este o binecuvântare pentru șopârlele de iarbă (Podarcis tauricus), cunoscute pentru plăcerea pe care o au de a sta la soare. Printre ierburile stepei au fost observate câteva apariții timide ale șarpelui de casă (Natrix natrix), șarpelui rău (Dolichophis caspius) și țestoasei de uscat dobrogene (Testudo graeca).

Biologii atrag atenția că reptilele și amfibienii din zona Stepei Sarau-Horea sunt supuse unor presiuni puternice cauzate de practicile intensive de agricultură. „Distrugerea și fragmentarea habitatului prin instalarea monoculturilor izolează populațiile, îngreunează dispersia indivizilor de la o populație la alta. Datorită ciclului de viață complex, amfibienii au nevoie de un peisaj diversificat, cu zone de reproducere (acvatice) și zone terestre pentru hibernare. Prin drenarea și desecarea habitatelor acvatice permanente s-a redus drastic disponibilitatea bălților folosite de amfibieni pentru depunerea pontei și dezvoltarea larvelor”, explică Georgiana Păun, herpetolog în proiect.

Stepa, „raiul” mamiferelor mici
În total, în stepa dobrogeană sunt prezente 39 de specii care se regăsesc și pe listele  Directivei Habitate. Condițiile climatice (ariditatea și variațiile de temperatură) au o influență puternică asupra tipului de animale care trăiesc în regiune. Rozătoarele mici, cum ar fi popândăul (Spermophilus citellus) sau grivanul (Mesocricetus newtoni), s-au adaptat bine la climatul arid.

Aceste rozătoare abundente atrag, la rândul lor, un număr de mamifere prădătoare, cum ar fi dihorul pătat (Vormela peregusna) și dihorul de stepă (Mustela eversmanni). Șacalul auriu (Canis aureus) și-a creat, de asemenea, o populație mică rezidentă de-a lungul coastei și în câmpiile stepice.

Mamiferele mici, reptilele, amfibienii și insectele constituie, totodată, și  resursa principala de hrană a păsărilor de pradă prezente aici în perioadele de migrație sau cuibărit: acvila mică (Aquila pennata), șorecarii, șerparul (Circaetus gallicus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), vânturelul de seară (Falco vespertinus), toate speciile de ereți: de stuf, vânăt, sur și alb și altele.

Zona este de o importanță foarte mare pentru răpitoare, astfel că în acest sit sau în vecinătate pot fi observate ocazional și specii mult mai rare, cum sunt acvila de câmp (Aquila heliaca) sau acvila de stepă (Aquila nipalensis), sau șoimul dunărean (Falco cherrug).

Pericolele acțiunilor umane
Există, așadar, legături complexe între toate aceste specii: de la competiție, la relație parazit-gazdă, pradă-prădător, comensualism și simbioză. Orice dezechilibru în habitat duce la periclitarea acestor relații, uneori iremediabil.

Suprapăşunatul constituie principala cauză a degradării habitatelor de stepă. „Distrugerea locurilor prielnice pentru hrănire, adăpost sau cuibărit va afecta, în timp, întreaga faună stepică: mai întâi vor fi afectate animalele de talie mică. Acestea constituie, însă, hrana de bază pentru păsările de pradă. Rămase fără resurse, răpitoarele vor alege alte locuri pentru cuibărit, și astfel habitatul va suferi un prim dezechilibru”, explică biologul Sebastian Bugariu.

Dezechilibre apar și din cauza cultivării terenurilor, în special în cazul monoculturilor, dar și a amplasării de ferme eoliene, prin restrângerea spaţiului de zbor al păsărilor migratoare. Altă amenințare pot fi dezvoltarea diferitelor tipuri de construcții și drumuri care distrug și fragmentează habitatul.

Tocmai de aceea, un plan de management este esențial în păstrarea acestor habitate și în dezvoltarea ulterioară a zonelor cuprinse în proiect. Scopul acestuia este să integreze și să armonizeze necesitățile de protecție a biodiversității cu cele ale dezvoltării sociale și economice.

„Oamenii trebuie să înțeleagă, în general, că existența regimului de arie protejată nu îngrădește activitățile umane. Acestea trebuie însă desfășurate în așa manieră încât să nu aducă prejudicii speciilor existente aici, pentru care a fost de altfel instituit acest regim. Este ceea ce își propune planul de management, să identifice acele activități care ar putea avea un efect nedorit asupra speciilor și habitatelor protejate, și să înlăture acest efect prin măsuri directe”, mai spune Bugariu.


Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operașional Infrastructură Mare 2014-2020.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.  

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.


Sucursale
Implica-te!
  • Vino alaturi de noi si doneaza pentru protejarea speciilor de pasari din Romania!
  • MembriDevino membru SOR ca sa te poti implica mai direct in toate actiunile noastre comune.
  • VoluntariAlatura-te eforturilor noastre de a face lucrurile mai bune si mai bine!