Mai mult decat ziua pasarilor, la Cluj

Tradiționala ieșire la observat păsările din preajma zilei de 1 aprilie, cunoscută iubitorilor de natură sub numele de Ziua Păsărilor, a fost anul acesta oportunitatea perfectă de a le arăta clujenilor zona propusă și votată (la Bugetarea Participativă organizată de Primăria Municipiului Cluj) spre a fi amenajată ca parc, denumită colocvial Parcul Est. Este o zonă puțin cunoscută publicului, situată, până nu demult, la periferia orașului, dar dezvoltarea imobiliară extrem de dinamică din orașul nostru face ca arealul respectiv să fie înconjurat de construcții într-un ritm foarte alert. Iar dorința primăriei de a construi un aqua park chiar în această locație, ne-a mobilizat, pe noi și pe alți iubitori ai naturii, să încercăm să păstrăm destinația inițială a spațiului respectiv, aceea de spațiu verde. Astfel, am dorit să arătăm publicului, la fața locului, potențialul zonei de a deveni un parc natural urban, pe modelul Parcului Văcărești din București.

Beneficiile unor astfel de parcuri asupra sănătății oamenilor sunt extrem de importante. Iar în Europa se încearcă refacerea și renaturarea unor suprafețe cât mai mari și cât mai apropiate de mediul urban, tocmai pentru că locuitorii orașelor din ce în ce mai populate, aglomerate și poluate au nevoie, poate mai mult decât oricine, de acces facil la spații verzi de recreere generoase.  

Rate_mari_foto_dora_DomsaZona Parcului Est este candidatul ideal pentru un parc natural urban. Prezintă o mare diversitate de habitate: cuprinde lacuri naturale, stufăriș, pârâu, zone cu arbori maturi și tufărișuri, precum și suprafețe deschise generoase. Astfel, găsim aici cea mai bogată biodiversitate din oraș, cu speciile de păsări la loc de cinste. În perioada 2014 – 2017 ornitologii clujeni au monitorizat și această zonă, în cadrul proiectului Atlasul Păsărilor Clujului, iar rezultatele vorbesc de la sine: peste 30 de specii de păsări cuibăresc aici. Se pot vedea specii de zone umede care în Cluj cuibăresc doar acolo, cum sunt stârcul pitic (Ixobrychus minutus), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), presura de stuf (Emberiza schoeniclus) sau găinușa de baltă (Gallinula chloropus). De asemenea, specii care au dispărut din cauza toaletărilor excesive și a tăierii tufelor și arborilor din zonele verzi ale orașului, se regăsesc aici: privighetoarea roșcată (Luscinia megarhynchos), sfânciocul roșiatic (Lanius colurio), cucul (Cuculus canorus) sau grangurul (Oriolus oriolus). Pe ochiurile de apă mai putem întâlni  rața mare (Anas platyrhynchos) și lișița (Fulica atra), iar în blocurile din apropiere se găsește cea mai mare colonie de lăstuni de casă (Delichon urbicum) din oraș.

În cadrul evenimentului nostru, Pap Péter László, Veres-Szászka Judit, Anca Pui, Cristi Domșa și Benkő Zoltán au condus tururile ornitologice ghidate. Dar nici colegii noștrii, biologii și ecologii care au răspuns invitației noastre de a prezenta zona din mai multe perspective biologice, nu au dus lipsă de material didactic.

Activitate_reptile_Foto_Dora_DomsaEcologul Tibor Hartel le-a povestit celor prezenți despre serviciile ecositemice ale naturii, despre importanța păstrării zonei lacurilor din Gheorgheni cât mai natural posibil, atât pentru sănătatea populației, cât și din prisma transformării ei într-un veritabil laborator, unde să pregătim specialiștii naturaliști de mâine. Și a avut și numere de magie, prezentând șopârle, ponte de broască și chiar broaște râioase publicului entuziasmat; trebuie menționat că entuziasmul creștea pe măsură ce scădea vârsta participanților 😊.

Ana-Maria Corpade, geograf în cadrul UBB, a explicat publicului prezent, că deși acum zona nu arată ca un spațiu de recreere, ea poate fi amenajată și pusă în valoare ca parc natural, prin fonduri 100% rambursabile, disponibile pentru refacerea ecosistemelor degradate, pentru care lacurile din Gheorgheni sunt eligibile.

Eliana Sevianu, ecolog specialist în mamifere, a povestit publicului despre speciile prezente în zonă, de la căprioare, vulpi, iepuri, arici, mistreți, la vidra surprinsă de camerele de supraveghere montate în parc, pârșul de alun (specie de interes comunitar) sau speciile de lilieci prezente, care consumă cantități impresionante de țânțari și alte insecte.

  Botaniștii Szabó Anna și Mátis Attila au prezentat vegetația din parc, cu precădere de pe malul Becașului, care păstrează încă specii de arbori caracteristice zăvoaielor, de o valoare deosebită.

Lepidopterologul Csaba Vizauer le-a povestit despre fluturi și alte insecte, importanța lor într-un ecosistem sănătos, și a avut șansa să arate participanților câteva specii la fața locului: fluturele litera C, lămâița, ochi de păun, doi frați și albăstrelul de crușin.

Studentele de la Ecologie Mara Domocuş, Diana Manole, Manuela Maria Micle, Silvia Păuşan și Corina Madalina au ținut un atelier de nevertebrate acvatice pe malul lacurilor din zona estică a parcului, ilustrând perfect ceea ce spunea Tibor Hartel. Viitoarele specialiste, care au făcut practica studențească tocmai în zona acestor lacuri, au avut posibilitatea să predea cele învățate acolo, mai ales celor mici, ca de obicei, mai curioși: o lecție despre vietățile care trăiesc în apele lacurilor din parc.

A fost un eveniment foarte reușit, la care au participat în jur de 150 de persoane, interesate și de păsări, dar și de subiectul spațiilor verzi urbane. Surpriza plăcută pentru noi, pe lângă publicul curios, a fost plăcerea cu care specialiștii invitați au vorbit publicului și interacțiunea dinamică dintre ei. Astfel, am decis ca în luna mai să mai ieșim în zonă, dar de data aceasta în cadrul Școlii Altfel, să ghidăm micii naturaliști pe cărările, sperăm noi, viitorului parc natural urban al Clujului.

 


Sucursale
Implica-te!
  • Vino alaturi de noi si doneaza pentru protejarea speciilor de pasari din Romania!
  • MembriDevino membru SOR ca sa te poti implica mai direct in toate actiunile noastre comune.
  • VoluntariAlatura-te eforturilor noastre de a face lucrurile mai bune si mai bine!