Nu orice randunica e randunica

Later edit: Câștigătorul concursului nostru este Cerciu Emanuela și ea va primi din partea noastră premiul care constă într-un exemplar din cartea „Prietenii păsărilor”.

Cine nu a auzit de rândunică sau proverbul francez Cu o rândunică, nu se face primăvară? Este probabil una dintre primele specii cu care facem cunoștință și despre care învățăm că vesteşte primăvara, iernează în Africa, cuibăreşte sub streșinile caselor și are coada bifurcată. Cu timpul, poate observăm că unele exemplare au coada mai lungă decât altele şi cuiburile lor pot fi zărite atât sub streșini, cât și pe balcoane sau chiar și în grajduri. Dar oare de ce?

Curiozitatea noastră poate fi satisfăcută de o carte de specialitate, un determinator, din care aflăm că nu tot ceea ce am considerat până acum rândunică este într-adevăr rândunică. Familia rândunicilor și lăstunilor (Hirundinidae) cuprinde mai multe specii, dintre care în România trăiesc cinci: rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbicum), lăstunul de mal (Riparia riparia), lăstunul de stâncă (Ptyonoprogne rupestris) și rândunica roșcată (Cecropis daurica). Dintre acestea, doar primele trei specii au un areal larg răspândit. În timp ce lăstunul de mal poate fi întâlnit în apropierea râurilor și lacurilor, rândunica și lăstunul de casă se numără printre cele mai comune specii de păsări cuibăritoare în localități. Sunt şi uşor confundate, fiind specii asemănătoare, sau, mai degrabă, toți indivizii sunt catalogaţi  rândunici.

Totuși cum deosebim rândunica de lăstunul de casă?

Pe baza aspectului păsărilor și al cuiburilor, așa cum se vede și în imagine. Locația cuiburilor ne oferă de asemenea indicii.

Fig. 1. Diferențele între rândunică și lăstun de casă

Cât de comune sunt cele două specii?

Deși ambele specii sunt foarte des ȋntâlnite în toată Europa, studiile recente ne atrag atenția că populațiile de rândunică și lăstuni sunt în declin (numărul indivizilor e în scădere). Se întâmplă în Anglia, Germania, Suedia, dar și în alte țări. Societatea Ornitologică Maghiară vine cu date alarmante: în Ungaria numărul rândunicilor și al lăstunilor de casă s-a înjumătățit: rândunicile au pierdut 44% din efectiv, în timp ce această scădere a atins, atenție, 65% în cazul lăstunilor de casă. Datele se referă la perioada 2000-2010, neincluzând tendinţele din ultimii ani.

În România datele obținute prin programul Monitorizarea Păsărilor Comune arată un declin moderat pentru rândunică. Tendințele populaționale pentru lăstunul de casă nu se cunosc.

Fig 2. Trendul populațional al rândunicii în perioada 2007-2016 (sursa: Monitorizarea Păsărilor Comune din România)

Ornitologii ne atrag atenția că aceste rezultate se referă strict la exemplarele observate în zbor.  Dacă dorim să avem o imagine adecvată și de ansamblu asupra mărimii populației și a schimbărilor produse în timp, trebuie să urmăm o metodă specială de colectare a datelor elaborată pentru aceste două specii. Metoda este extrem de simplă: se numără cuiburile, se notează locația și alte câteva detalii, apoi se introduc în acest formular. Practic, oricine poate să ne trimită date, chiar și un elev. Chiar dacă ne semnalaţi un singur cuib, cel de la propria streaşină sau din balcon, sunteţi de ajutor, pentru că toate aceste date se adună.

Cauzele declinului

1.    Schimbările habitatului:

a.    Scăderea numărului animalelor crescute în gospodării (cai, ovine, bovine, porci) - rândunicile și lăstunii de casă se hrănesc cu muște și țânțari, care sunt mai abundente în preajma animalelor de fermă;
b.    Materiale moderne de construcție - bilele de noroi folosite la construcția cuiburilor nu se lipesc de pereții netezi;
c.    Asfaltarea drumurilor corelată cu dispariția surselor de noroi, indispensabile pentru construirea cuiburilor.


2.    Schimbările climatice:

a.    Perioadele reci instalate în timpul migrației, primăvara după sosirea sau toamna înainte de plecarea lor, care rezultă în dispariția insectelor zburătoare, adică a resurselor de hrană. Aceasta din urmă atrage după sine moartea păsărilor datorită înfometării.
b.    Primăverile secetoase, pentru că dispar locurile de colectare a noroiului.
3.    Conflictele om – rândunică, cauzate adesea de murdăria de sub cuib, care duce la distrugerea cuibului de către proprietarul casei.

4.    Combaterea țânțarilor – rândunicile şi lăstunii rămân fără resurse de hrană.


Ce putem face?

1.    Nu demolăm cuiburile deja construite.
2.    Înaintea sosirii păsărilor amplasăm un raft de protecție sub cuib (o bucată de scândură cât două palme), care reține excrementele.
3.    Facilităm construcția și repararea cuiburilor prin amenajarea unei surse de noroi, care poate fi mobilă (umplem o tavă cu noroi și avem grijă să nu se usuce) sau fixă (udăm regulat o bucată mică de pământ).
4.    Pregătim o fundație pentru cuib: amplasăm o bucată de plasă densă din sârmă cu o lățime de 20-25 cm sau o scândură de aceeași dimensiune, de care vor adera grămăjoarele de noroi.
5.    Amplasăm cuiburi artificiale pentru rândunică sau pentru lăstun de casă.
6.    Trimitem către SOR date (cel puțin) despre cuiburile aflate pe proprietatea noastră.

Poate vă întrebați de ce ar trebui să ne obosim să facem aceste lucruri, să intervenim în procesele naturii? Doar pentru că așa spun specialiștii? Doar pentru că ei doresc să vadă mai multe rândunici? Nicidecum. Fiecare dintre noi are de câștigat: ne scapă de țânțari și implicit de bolile răspândite de ei şi, în același timp, elimină și necesitatea folosirii insecticidelor.

Nu trebuie să uităm nici faptul că noi, prin activitățile noastre, avem un impact major asupra speciilor care ne înconjoară, asupra întregii naturi și, chiar dacă nu conștientizăm, consecințele se reflectă și asupra noastră. Rândunica este doar un exemplu.

Premiem cel mai harnic ornitolog amator

Vă invităm să ne trimiteți date despre cuiburile de rândunică și lăstun de casă construite lângă așezări omenești. Accesaţi acest formular on-line, dar înainte să introduceți datele, vă rugăm, consultați cu mare atenţie regulamentul,  care vă va spune detaliile la care trebuie să fiți atenți.

Perioada de colectare a datelor: 11 mai - 15 iulie.

Cei care trimit date complete, inclusiv coordonate GPS corecte și care, pe baza imaginilor disponibile în formular și în metodologie, recunosc speciile, vor participa automat la o tragere la sorţi. Cel mai norocos dintre ornitologii amatori va primi din partea SOR cartea lui Orbán Zoltán (2017): Prietenii păsărilor.
Anunțarea câștigătorului: 20 iulie 2018.

Documente

Citește aici metoda de numărare în limba română.

Citește aici metoda de numărare în limba maghiară.

Descarcă formularul de observații în limba română de aici.

Descarcă formularul de observații în limba maghiară de aici.

 

Bibliografie
Evans, K. L., Wilson, J. D. & Bradbury, R. B. (2003): Swallow Hirundo rustica population trends in England: data from repeated historical surveys, Bird Study, 50(2): 178-181
Orbán Zoltán (2017): Prietenii Păsărilor. Editura Casa, Oradea, 240 pp.
http://pasaridinromania.sor.ro/ornitodata
http://www.mme.hu/fecskevedelmi_eszkozok
https://bd.eionet.europa.eu/article12/static/factsheets/hirundo-rustica.pdf

 


Sucursale
Implica-te!
  • Vino alaturi de noi si doneaza pentru protejarea speciilor de pasari din Romania!
  • MembriDevino membru SOR ca sa te poti implica mai direct in toate actiunile noastre comune.
  • VoluntariAlatura-te eforturilor noastre de a face lucrurile mai bune si mai bine!