Share

Știri

Vedeta Mării Negre: delfinul comun

14 noiembrie 2024

Dintre puținele mamifere care trăiesc în Marea Neagră, delfinul comun este cea mai cunoscută specie, probabil datorită faptului că are cea mai mare populație dintre toate cetaceele din lume. Și pentru că, la noi, în zona litorală poate fi observat, cu ochiul liber chiar și de pe țărm, mai ales în luna august.

Delfinul comun Delphinus delphis ocupă în principal teritorii în largul mării, cu adâncimi mari, în timp ce rudele sale, marsuinul și afalinul preferă zonele din apropierea țărmului. Populația speciei Delphinus delphis ponticus (subspecia prezentă în Marea Neagră) în zona exclusivă economică a României este estimată la aproximativ 2.500 de exemplare din cele 103.000 estimate la nivel Mării Negre (Paiu et al. 2024). 

Deși sunt asemănători peștilor, delfinii sunt descendenții unor mamifere terestre ce s-au adaptat la viața acvatică cu aproximativ 50 de milioane de ani în urmă. Delfinul comun Delphinus delphis prezintă o serie de adaptări. Corpul alungit, fusiform, a cărui lungime variază între 1,5 m și 2 m și cu o greutate de 135 kg, îi permite să se deplaseze rapid și cu puțin efort. Mișcările îi sunt facilitate și de cele 3 tipuri de înotătoare. Înotătoare codală, concavă și cu o crestătură mediană bine evidențiată, este puternică și are o formă plată, ceea ce îi permite să înoate eficient, prin mișcări verticale ale acesteia. Dorsala, înaltă și ascuțită, contribuie la stabilizarea delfinului în apă. Același rol îl îndeplinesc și înotătoarele pectorale, scurte și falciforme, care sunt folosite de mamifer pentru a efectua virajele, dar și pentru stabilizarea corpului. La forma hidrodinamică contribuie și capul mic și botul alungit, bine definit.
Lipsa totală a pilozității este o altă adaptare la mediul acvatic, la fel și culoarea pielii, care are rol de camuflaj. ajutând atât la evitarea prădătorilor, inexistenți pentru delfinii din Marea Neagră, cât și la vânarea mai eficientă a prăzii, prin reducerea contrastului vizual dintre delfin și mediul înconjurător. Delfinul comun are o culoare gri albăstruie spre brun pe partea dorsală, iar înotătoarele au o culoare neagră spre brun cenușiu, ceea ce îl ajută să devină invizibil atunci când este privit de sus. Corpul prezintă o linie laterală în forma literei „V” sau în forma unei clepsidre de culoare deschisă. Partea ventrală este de culoare deschisă, ceea ce îl face greu de detectat de către prada din adâncuri.

Comunicarea între delfinii comuni este extrem de complexă și aceste mamifere se folosesc de un amestec de sunete, limbaj corporal și ecolocație. De altfel, comunicarea este esențială pentru viața lor socială, care este foarte interdependentă, și pentru supraviețuirea în mediul acvatic.
Animale sociale, în general formează grupuri de zeci, chiar sute de indivizi, masculi și femele. Deplasarea se face individual sau în grup, ceea ce îi ajută să învingă forța de rezistență a apei, astfel că efortul depus este unul mai mic. Masculii sunt mai violenți decât femelele, lucru demonstrat de numărul mai mare de cicatrici prezente pe corpul masculilor. Delfinii au o memorie extraordinară, ce le permită să se recunoască între ei chiar și la 20 de ani după ce au fost separați, prin fluierăturile specifice.
Cu o medie de viață de 20-30 ani, delfinii comuni ating maturitatea sexuală la 3-4 ani. Femela are o perioadă de gestație de 10-11 luni și dă naștere unui pui cu o lungime a corpului de 76-86 cm. Atunci când se nasc, puii sunt expulzați din corpul mamei cu coada înainte și nu cu capul, ca la celelalte mamifere. Perioada de alăptare durează de regulă 16 luni. Femela naște la un interval aproximativ de 2 ani și 5 luni câte un pui, de care este foarte atașată. Unii masculi omoară puii de delfin, pentru ca femelele să devină receptive sexual față de ei,aspect întâlnit deseori în natura și la alte mamifere.

În ceea ce privește somnul, aceste mamifere au dezvoltat un comportament adaptat la mediul acvatic. Astfel, când doarme, delfinul comun plutește la o adâncime de 30 cm, paralel cu suprafața apei. De asemenea, poate dormi cu ochii deschiși, aceștia mișcându-se independent unul față de celălalt. Această abilitate este posibilă datorită capacității delfinului de a avea o jumătate din creier activă, atunci când doarme, în vreme ce cealaltă jumătate este în repaus.
Delfinii comuni sunt prădători eficienți și vânători oportuniști, iar dieta este formată din pești și crustacee. Chiar dacă au dinți, delfinii nu pot mesteca prada, aceasta fiind înghițită direct, abilitate dezvoltată pentru a facilita hrănirea mai rapidă și a evita pierderii prăzii. Delfinii nu pot digera zahărul din cauza faptului că acesta nu este prezent în mediul lor natural. Fiind mamifere marine, dieta lor naturală nu include zaharuri sau carbohidrați, ci se bazează pe grăsimi și proteine animale. Oricât de mare ar fi tentația, în cazul călătoriilor pe mare, nu hrăniți delfinii, alimentele pe care noi le consumăm pot să le dăuneze, ba chiar le pot provoca decesul. De asemenea evitaţi apropierea de delfini la o distanţă mai mică de aproximativ 50 de metri, deoarece puteţi perturba întregul grup, mai ales dacă grupul se hrăneşte sau se află în repaus. Nu încercaţi să înotaţi alături de delfini, fiind animale sălbatice, pot deveni agresive dacă se simt în pericol, cu atât mai mult când se îngrijesc de pui.

Uneori, delfinii eșuează pe țărm, în medie sunt înregistrate 50-80 de cazuri într-un an. Dacă observați un astfel de accident, contactați imediat ONG Mare Nostrum la Telverde 0763255731 sau dispeceratul Administrației Bazinale de Ape – Dobrogea Litoral 0745349209. Până la venirea specialiștilor, dacă delfinul este viu, turnaţi apă din mare pe corpul lui, având grijă să evitaţi eventul (deschiderea nărilor), menţinând, astfel pielea umedă. Încercaţi să umbriți corpului delfinului, deoarece pielea acestuia este foarte sensibilă la razele soarelui.
În cazul în care delfinul este mort, anunțați una dintre instituțiile mai sus menționate, specificând locația exactă, ca mai apoi, specialiștii să intervină asupra delfinului. Acest efort va ajuta la identificarea cauzelor care induc mortalitate în rândul delfinilor și marsuinilor din Marea Neagră.
Urmăriți cum se monitorizează și se acordă primul ajutor unui delfin aflat în dificultate.

Atenție! Delfinii pot fi purtători de boli, precum bruceloza care se poate transmite și la om. Cum singura situație în care ați putea să intrați în contact cu un delfin este atunci când acesta eșuează (viu sau mort), nu atingeţi delfinul decât cu mănuşi! Dacă acesta este mort, fiind vorba de un corp în descompunere, respectaţi regulile de igienă. În cazul în care aţi atins în mod accidental animalul, spălaţi-vă bine mâinile, cât se poate de repede, pentru a preveni o posibilă contaminare.

Delfinul comun Delphinus delphis ponticus reprezintă una dintre cele mai fascinante specii de mamifere marine din Marea Neagră, remarcându-se prin adaptările sale biologice impresionante care îi permit să supraviețuiască și să prospere în mediul marin. Protejarea acestei specii, precum și respectarea regulilor privind de interacțiunea cu delfinii sălbatici, sunt vitale pentru supraviețuirea delfinului comun, cât și pentru ecosistemele din Marea Neagră.

Autori: Marian Paiu, ecolog ONG Mare Nostrum
George Tudorache, geograf ONG Mare Nostrum

Bibliografie selectivă:

  • Birkun A Jr, Northridge S P, Willsteed E A, James F A, Kilgour C, Lander M, Fitzgerald G (2014) Adverse Fisheries Impacts on Cetacean Populations in the Black Sea.
  • Cândea, M., Fabian, R., Paiu, R.M. 2011. Ghidul voluntarului pentru monitorizarea delfinilor. Mare Nostrum NGO. 29.
  • Paiu R-M, Cañadas A, Dede A, Meshkova G, Murariu D, Amaha Ozturk A, Popov D, Tonay AM, Timofte C, Kopaliani N, Gol’din P and Panigada S (2024) Density and abundance estimates of cetaceans in the Black Sea through aerial surveys (ASI/CeNoBS). Front. Mar. Sci. 11:1248950. doi: 10.3389/fmars.2024.1248950
  • Zaharia T., et al. (2013). Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine și habitatele marine și costiere de interes comunitar din Romania. Institutul de Biologie București – Coordonator Tania Zaharia, INCDM ”Grigore Antipa”; Editura Boldaș.
  • Delfinul – informații interesante și curiozități.
  •  36 de curiozități despre delfini.
Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12